Eu, pufuletii si…copiii!!!!
Buna tuturor !
Haideti sa va mai dezvalui din micile aventuri pe care traiesc zi de zi . Dupa cum stiti, sunt un mare fan al pufuletilor Veverita Pofticioasa, in cazul meu, eu fiind Veveritoiul Pofticios. Nu stiu cum se face dar achizitionez de la acelasi magazin alimentar “hrana” indispensabila burticii mele (pap cam o punga de “degetele” galbene si delicioase). Cand intru in magazin, vanzatoarele (3 la numar) stiu clar ce imi doreste sufletelul. Platesc pufuletii si trimit un pupic dulce doamnei vanzatoare care s-a grabit sa-mi dea punguta mult dorita. Ajung in fata blocului unde locuiesc. Aici sunt multi copii de toate varstele. Acum imi aplic tactica … Ma duc la ei, le zambesc, ii salut, si … brusc.. mi se face pofta de … pufuleti. Se desface cu mare tam-tam punga. Privirile tuturor se indreapta , brusc, spre punga mea. Ochii vad, inima cere, burticile poftesc. Eu , suflet nobil, iau punguta de la mami si dau cate un pufulete fiecaruia. Dar nu in mana ! Direct in guritele larg deschise si flamande ! Ia spuneti-mi, carui copil nu-i plac pufu ?





